Page 146 - romana_VI
P. 146
U4 Redactare
Stilul în redactare. Proprietatea termenilor,
adecvare situațională, originalitate
PREGĂTEȘTE-TE
1. Discutați despre situațiile de mai jos, observând dacă termenul „stil” apare în limbajul nostru cotidian:
a. Ai folosit vreodată termenul „stil” în legătură cu vestimentația care îți place? Cum ai putea defini un stil
vestimentar?
b. Te îmbraci la fel în contexte variate, precum mersul la școală, la plajă sau la o întâlnire cu prietenii?
c. Propune o definiție a stilului vestimentar, în care să ții cont de context și de personalitatea ta.
2. Citește cu atenție fragmentele de mai jos:
Textul 1 Textul 2
Amintiri din copilărie (fragment) O istorie a copilăriei (fragment)
Ion Creangă Colin Heywood
Hai mai bine despre copilărie să Jocurile și jucăriile erau un mod
povestim, căci ea singură este vese- de a încuraja dezvoltarea intelec-
lă și nevinovată. Şi, drept vorbind, tuală și fizică a celor tineri, pre-
acesta-i adevărul. cum și surse de distracție. În toate
Ce-i pasă copilului când mama perioadele, cei mici au reușit să-și
și tata se gândesc la neajunsuri- improvizeze jucării din obiectele
le vieții, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau de zi cu zi sau să-și facă propriile
că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, jucării. Era, de exemplu, destul de
încălecat pe bățul său, gândește că se află călare pe simplu să faci o păpușă de cârpe
un cal de cei mai strașnici, pe care-l aleargă, cu voie sau un căluț. În regiunea Niver-
bună, și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadin- nais, din Franța, folcloriștii arată că
sul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ia auzul; și cei mici își făceau fluiere, cărucioare rustice (îndoind
de cade jos, crede că l-a trântit calul, și pe băț își des- ramurile ca să facă roți) și capcane pentru vrăbii. [...]
carcă mânia în toată puterea cuvântului... Exemplele timpurii de jucării făcute de adulți ne-au
Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred că au parvenit încă din Evul Mediu: zornăitori, titirezi cu
fost toți copiii, de când îi lumea asta și pământul, mă- șnur sau simpli, păpuși, ustensile miniaturale de gă-
car să zică cine ce-a zice. tit și seturi de farfurii de ceramică, soldați de plumb,
Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte mici animale de lut și așa mai departe. [...] Copiii se
oleacă ziua, să se odihnească, noi, băieții, tocmai jucau cu aceste ustensile în grup mai degrabă decât
atunci ridicam casa în slăvi. Când venea tata noaptea singuri, compunând adesea cântece și poezii care să
de la pădure din Dumesnicu, înghețat de frig și plin se potrivească. [...] Istoricii au observat cum unele
de promoroacă, noi îl speriam sărindu-i în spate pe jucării îl duceau pe copil către lumea adulților, bă-
întuneric. Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe ieții având un căluț, iar fetele o păpușă și ustensile
unul, ca la „baba-oarba“, ne ridica în grindă, zicând: de bucătărie.
„’tâta mare!“ și ne săruta mereu pe fiecare.
3. Scrie sinonime pentru sensul următoarelor cuvinte, extrase din textul 1: frământă, strașnici, strunește,
ostenit.
4. Notează, într-un enunț, sensul secvenței: „Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte oleacă ziua,
să se odihnească, noi, băieții, tocmai atunci ridicam casa în slăvi“.
5. Transcrie, din textul 1, un cuvânt specific unei anumite regiuni, precizând numele regiunii.
144