Page 146 - romana_VI
P. 146

U4        Redactare





                          Stilul în redactare. Proprietatea termenilor,

                                         adecvare situațională, originalitate


               PREGĂTEȘTE-TE
        1. Discutați despre situațiile de mai jos, observând dacă termenul „stil” apare în limbajul nostru cotidian:
          a. Ai folosit vreodată termenul „stil” în legătură cu vestimentația care îți place? Cum ai putea defini un stil
             vestimentar?
          b. Te îmbraci la fel în contexte variate, precum mersul la școală, la plajă sau la o întâlnire cu prietenii?
          c. Propune o definiție a stilului vestimentar, în care să ții cont de context și de personalitatea ta.
        2. Citește cu atenție fragmentele de mai jos:
                                      Textul 1                                    Textul 2
                          Amintiri din copilărie (fragment)            O istorie a copilăriei (fragment)
                                               Ion Creangă                                      Colin Heywood
                          Hai mai bine despre copilărie să    Jocurile și jucăriile erau un mod
                         povestim, căci ea singură este vese-  de a încuraja dezvoltarea intelec-
                         lă și nevinovată. Şi, drept vorbind,  tuală și fizică a celor tineri, pre-
                         acesta-i adevărul.                 cum și surse de distracție. În toate
                           Ce-i pasă copilului când mama  perioadele, cei mici au reușit să-și
                         și tata se gândesc la neajunsuri-  improvizeze jucării din obiectele
        le vieții, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau  de zi cu zi sau să-și facă propriile
        că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul,  jucării. Era, de exemplu, destul de
        încălecat pe bățul său, gândește că se află călare pe  simplu să faci o păpușă de cârpe
        un cal de cei mai strașnici, pe care-l aleargă, cu voie  sau un căluț. În regiunea Niver-
        bună, și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadin-  nais,  din Franța,  folcloriștii arată  că
        sul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ia auzul; și  cei mici își făceau fluiere, cărucioare rustice (îndoind
        de cade jos, crede că l-a trântit calul, și pe băț își des-  ramurile ca să facă roți) și capcane pentru vrăbii. [...]
        carcă mânia în toată puterea cuvântului...          Exemplele timpurii de jucării făcute de adulți ne-au
          Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred că au  parvenit încă din Evul Mediu: zornăitori, titirezi cu
        fost toți copiii, de când îi lumea asta și pământul, mă-  șnur sau simpli, păpuși, ustensile miniaturale de gă-
        car să zică cine ce-a zice.                         tit și seturi de farfurii de ceramică, soldați de plumb,
          Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte  mici animale de lut și așa mai departe. [...] Copiii se
        oleacă  ziua,  să se  odihnească,  noi, băieții,  tocmai  jucau cu aceste ustensile în grup mai degrabă decât
        atunci ridicam casa în slăvi. Când venea tata noaptea  singuri, compunând adesea cântece și poezii care să
        de la pădure din Dumesnicu, înghețat de frig și plin  se potrivească. [...] Istoricii au observat cum unele
        de promoroacă, noi îl speriam sărindu-i în spate pe  jucării îl duceau pe copil către lumea adulților, bă-
        întuneric. Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe  ieții având un căluț, iar fetele o păpușă și ustensile
        unul, ca la „baba-oarba“, ne ridica în grindă, zicând:  de bucătărie.
        „’tâta mare!“ și ne săruta mereu pe fiecare.
        3. Scrie sinonime pentru sensul următoarelor cuvinte, extrase din textul 1: frământă, strașnici, strunește,
          ostenit.
        4. Notează, într-un enunț, sensul secvenței: „Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte oleacă ziua,
          să se odihnească, noi, băieții, tocmai atunci ridicam casa în slăvi“.
        5. Transcrie, din textul 1, un cuvânt specific unei anumite regiuni, precizând numele regiunii.

        144
   141   142   143   144   145   146   147   148   149   150   151