Page 150 - romana_VI
P. 150

U4        Elemente de interculturalitate





         Valori etice în legendele popoarelor. Legenda albinei




               PREGĂTEȘTE-TE
        1. Privește cele două imagini ilustrative pentru cuvântul legendă. Prezintă,
          în două minute, cu ajutorul unei diagrame Venn, ce anume le diferențiază,
          respectiv un element comun.


               EXPLOREAZĂ
        2. Citește cu atenție textele de mai jos, pentru a putea răspunde întrebărilor
          formulate pe baza acestora.




        Textul A                                            Textul B
                      Forma pământului                                      Legenda albinei

          Pământul crescuse atât de mult, încât da afară peste   Când a voit Dumnezeu să facă lumea, a trimis pe
        marginile apei și ale cerului. Asta îl puse pe Dumne-  albină la Stăpânul Nopții, ca să-l întrebe pe acesta de
        zeu pe gânduri și nici el nu mai știa ce să facă, să în-  sfat cum ar fi mai bine să facă: numai un singur soare
        capă tot pământul în marginile cerului. […]         ori mai mulți.
          Atunci, își aduse aminte de arici, care, în timpuri-  Albina se duse, îl întrebă de sfat și apoi se puse pe
        le acelea, avea faima de filosof și de om sfătos, poate  nesimțite pe capul lui. Acesta începu a se sfătui cu
        pentru că mergea tot gârbovit și morocănos. Dumne-  sine cum ar putea mai înțelepțește răspunde: „la în-
        zeu trimise pe albină să-l întrebe ce sfat îi dă. Albina  trebarea aceasta aș zice că dacă vor fi mai mulți sori,
        l-a găsit tocmai după prânzul cel mare, făcându-și  nu va fi bine, pentru că arșița lor ar putea să fie prea
        culcuș să se odihnească. Cum auzi despre ce e vorba,  puternică. N-ar fi bine dacă ar fi mai mulți sori și de
        se supără foarte tare că i-a stricat bunătate de somn:  aceea pentru că ar putea să prefacă noaptea în zi“ [...].
        „Ce trimite Dumnezeu la mine, că doar el e mai deș-  După acestea, își dădu cu părerea zicând:
        tept decât toată lumea…“ și nu vru să-i spună. Albi-  — E mai bine dacă va fi numai un singur soare.
        na, șireată, se prefăcu că pleacă și se ascunse după   Zburând acuma albina ca să ducă Domnului răs-
        ușă. Ariciul, crezând-o plecată  și cuibărindu-se  pen-  punsul acesta și prinzând a zbârnâi, Stăpânul Nop-
        tru  odihnă,   începu  să bombănească necăjit: „Auzi  ții a cunoscut că ea șezu pe capul lui și că a ascultat
        la Dumnezeu,  să trimită la mine după atâta lucru.  ceea ce a vorbit el cu sine. Deci înverșunat fiind, pen-
        D-apoi nu-l împinge și pe el mintea să strângă puțin  tru aceasta o lovi cu un bici peste spate. Din pricina
        pământul și să facă dealuri, munți și văi?“.        acestei lovituri albina se făcu toată neagră. [...] Înainte
          Albina, cum auzi, o rupse la fugă și, pe nerăsufla-  însă, ea avea culoarea albă, și de aceea se numește
        te, îi spuse lui Dumnezeu ce află de la arici. Atunci,  până în ziua de astăzi albină. Şi că avem noi acuma
        Dumnezeu se apucă și strânse pământul [...]. Imediat  numai un singur soare pe cer, numai albinei avem
        se umplu tot pământul de dealuri, munți și văi [...].  să-i mulțumim.
        Iar pe albină, pentru că-i făcuse acest mare bine și îi           (Adaptare după Simion Florea-Marian,
        aduse sfatul  ariciului, Dumnezeu o binecuvântă să    Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor)
        facă mierea cea dulce și aromată cu toate parfumurile
        câmpurilor.
                           (Adaptare după Marcel Olinescu,
                                     Mitologie românească)
        148
   145   146   147   148   149   150   151   152   153   154   155