Page 65 - romana_VI
P. 65
Elemente de interculturalitate U2
Obiceiuri românești și ale altor comunități etnice
PREGĂTEȘTE-TE
Mi-ar plăcea să chem un copil tătar
1. Lanțul jocurilor. Lucrați în ștafetă, pentru a alcătui enunțuri după (numele unei etnii de pe teritoriul Ro-
modelul din caseta alăturată. Înlocuiți, atunci când formulați enun- mâniei) să se joace cu Radu (destina-
țul, cuvintele scrise cu alb, conform indicațiilor dintre paranteze. tarul ștafetei verbale – numele unui co-
2. Care sunt etniile al căror nume s-a auzit în cursul exercițiului leg/al unei colege din clasă) și cu mine
anterior? Numiți modalitățile de a comunica în timpul jocurilor de-a Împărate luminate, cât e ora în
pe care le-ați menționat. cetate? (numele jocului tău preferat).
EXPLOREAZĂ
Claudiu M. Florian (n.1969) Scriitor și diplomat născut la Rupea, a crescut într-un mediu multietnic.
În 2016, a obținut Premiul Uniunii Europene pentru literatură, pentru romanul Vârstele jocului. Strada
Cetății (publicat în 2012), o cronică duioasă a copilăriei pe meleaguri brașovene, scrisă cu mult umor
și sensibilitate. Povestea copilului dezvăluie, într-un amestec hazliu de cuvinte românești, germane și
săsești diverse frânturi din istoria familiei, arătând cum privește acesta culturile și generațiile diferite.
3. Ascultă textul de mai jos în lectura profesorului și, după lectură, notează-ți în caiet primele impresii: ce ți-a
plăcut, de ce îți amintește textul, dacă te nedumerește vreun aspect din cele citite, ce ai vrea să întrebi de-
spre text.
Vârstele jocului. Strada Cetății
(fragment)
de Claudiu M. Florian
Câteva zile mai târziu ne noi, Emerich, Ossi, Lucian și cu mine, stăm în picioa-
găsim din nou pe stradă, re, pentru că, atunci când sunt și ceilalți de față, nu
în părculețul plin cu pruni avem ce căuta pe bancă. Împărțiri ale prunilor au mai
care fac prune galbene, pes- fost și altădată, însă o reîmpărțire a devenit necesară,
te drum de casa noastră. Cu pentru că băieții cei mari de tot, Tibi și Liviu și Mischi,
toții, fie că vorbim între noi nu mai fac uz de dreptul lor asupra pomilor, de când,
în germană, pe săsește sau mai nou, sunt ocupați toată ziua cu motoretele. Așa
românește, spunem păr- că vine și rândul nostru, al celor mai mici, să fim puși
culeț. Mer zejn an de păr- la socoteală, altminteri câțiva pruni ar rămâne fără
culeț, kist tja? – „Mergem stăpân. Sunt buni, prunii, și nu foarte mari, iar în pli-
1
în părculeț, vii?“ – se îmbie câte unii strecurând, ca nă vară fac prune galbene și grozav de gustoase, pen-
și în alte rânduri, câte o vorbă românească răzleață tru a căror dulceață, odată căzute în iarbă, ne luăm
în graiul săsesc. Tocmai suntem pe cale, sub soarele adesea la întrecere cu viespile și cu bondarii.
fierbinte al după-amiezii, să împărțim între noi pru- Pe cei mai drepți și groși din preajma băncii îi iau în
nii care ne înconjoară. Băieții cei mari, Adi și Relu și stăpânire băieții mai mari, și Kurti ține în mod special
Kurti, stau tolăniți pe singura bancă din părculeț, cei să ne atragă atenția ca nu cumva vreunul [...] dintre
mai puțin mari, Geri și Reini și Nelu și Bertzi, stau noi, ăștia mai mici, [...] să cuteze să se cațere în co-
agățați de spătar, pentru că pe bancă nu mai e loc, iar pacul lui [...] Cei câțiva mai sfrijiți, de unde în cel mai
1 pasaj în germana dialectală a comunității săsești din România, pronunțat aproximativ: „mer zein an de părculeț, chist tia“
63
