Page 175 - romana_VI
P. 175
Lectură U5
Textul nonliterar
PREGĂTEȘTE-TE A doua provocare
Imaginează-ți că ai putea închide într-o capsulă a
Prima provocare timpului, pentru a nu fi uitată, cea mai inte-
Imaginează-ți că, resantă zi din ultimul an.
într-o zi de primăvară Relatează cu precizie și
cum e cea de azi, s-a cu detalii toate întâm-
rătăcit pisica din ima- plările la care ai luat
gine. Pentru a ajuta parte.
proprietarul să o gă-
sească, scrie un anunț
în care să prezinți cât mai precis trăsă- Anunț 3. Ce fel de informații ai folosit în ambele provocări?
turile după care poate fi recunoscută. Pisică Ce ton ai utilizat: neutru sau subiectiv, personal?
pierdută
EXPLOREAZĂ
• Citește cu atenție textul de mai jos:
Vânturile din România
În România întâlnim o gamă deosebit de variată a mai restrânsă de influență, dar care este prielnic agricul-
vânturilor locale. turii, deoarece aduce ploi destul de bogate.
Crivățul este vântul cel mai specific, datorită atât ari- Vântul negru bate de obicei în Dobrogea de sud, fiind
ei sale de repartiție (Moldova, Dobrogea, sudul și estul uscat și fierbinte și usucă semănăturile. Uneori, influ-
Munteniei), cât și intensității deosebite cu care suflă. ența sa se face resimțită și în Bărăgan. Localnicii îl mai
Frecvența crivățului este mult mai mare în cursul iernii, numesc și traista-goală.
cu direcție NE-SV, suflând cu viteze ce depășesc uneori Vântul mare este cel mai cunoscut foehn (vânt des-
30-35 m/sec. În perioada caldă a anului, deși frecven- cendent, uscat și cald) din România. Exact ca foehnul
ța sa este mult mai redusă, crivățul poate compromite elvețian, el ia naștere tot datorită diferenței de presiune
1
uneori culturile agricole din estul și sud-estul țării. atmosferică dintre versanții munților. El suflă dinspre
Austrul este vântul care suflă dinspre apus. De obicei, culmile Munților Făgăraș, spre depresiunea Oltului din
lasă în regiunea Alpilor Dinarici umezeala adusă din- Transilvania, către sfârșitul iernii. Vântul mare topește
spre Marea Mediterană, iar la noi ajunge în Crișana, Ba- repede zăpezile de pe poalele Făgărașului.
nat și Oltenia, ca un vânt cald și foarte uscat, aducător Cosava este un vânt deosebit de intens, cu caracter
de secetă, fapt pentru care în popor se mai numește și de foehn, care suflă în partea de sud-vest a țării (de-a
sărăcilă. În timpul iernii, austrul este un vânt rece, adu- lungul defileului Dunării de la Cazane și în sud-vestul
cător de geruri mari și uscate. Banatului). Direcția dominantă a vântului este de la SE
Nemerul sau nemirul suflă în depresiunile din estul spre NV sau chiar de la est la vest, iar intensitatea sa
Transilvaniei, fiind specific mai ales pentru depresiunea deosebită (25-30 m/s) se explică prin condițiile orogra-
Brașovului. Poate fi considerat o continuare a crivățului,
aducând în regiunile de la poalele munților viscole pu- fice locale: direcția de deplasare a maselor de aer este
ternice, cu viteze ce depășesc deseori 20-25 m/sec. perpendiculară pe orientarea masivelor muntoase. Co-
În sudul Munteniei, în timpul verii, suflă un vânt sava este un vânt cald și uscat, care topește în câteva zile
umed și călduț, numit băltărețul. Este un vânt cu arie zăpada și menține nopți la rând minime de temperatură
mult mai ridicate decât în alte regiuni ale țării.
1 a compromite (vb.) – a pricinui un rău (Text publicat pe site-ul http://meteoromania.net)
173
