Page 22 - romana_VI

U1 Lectură

4. Alege varianta pe care o consideri corectă și motivează, într-un REȚINE
enunț, opțiunea ta:
a) Naratorul-personaj, nepotul, are o atitudine detașată, distan- În textul narativ literar, personajele
tă, obiectivă față de întâmplările relatate; pot avea trăsături explicite, numite,
b) Naratorul-personaj, nepotul, relatează o experiență persona- sau pot fi deduse de către cititori.
lă, subiectivă, trădându-și sentimentele; Așadar, personajele pot avea trăsături
c) Naratorul-personaj, nepotul, împrumută perspectiva unui perso- construite prin următoarele mijloace de
naj, relatând acțiunile din acel punct de vedere; caracterizare:
a. Caracterizare directă: trăsături-
5. Transcrie, din text, un enunț în care identifici trăsături fizice ale bu- le personajelor sunt numite de către
nicii, exprimate în mod direct de către narator. narator, de ele însele sau de celelalte
personaje;
6. Numește câte o acțiune făcută de bunică pentru fiecare din tră- b. Caracterizare indirectă: trăsăturile
săturile morale de mai jos: reies din faptele, limbajul, relațiile per-
a) generoasă; c) răbdătoare; sonajelor.
b) afectuoasă, iubitoare; d) bună povestitoare.

7. Extrage, din text, secvențele:
• care denotă atitudinea copilului față de bunică;
• care ilustrează atitudinea bunicii față de nepot.
Formulează un enunț în care să faci referire la relația dintre aceste două personaje.
8. În povestea spusă de bunică, mai apar două personaje în vârstă: bătrânul care îi atrage atenția împăra-
tului că va avea un copil doar atunci când merii îngemănați vor rodi și bătrâna care îl sfătuiește să plece
spre Zâna Florilor, al cărei lapte este soluția pentru rodire.
a. Transcrie pe caiet secvențele în care naratorul prezintă cele două personaje.
b. Care este trăsătura fiecăruia dintre aceste personaje?
c. Cu cine sunt comparate cele două personaje și de către cine?

INTERPRETEAZĂ. Semnificațiile textului
1. Sensul propriu al verbului „a depăna“ este a înfășura fire textile în-
tr-un ghem, iar sensul figurat se referă la exprimarea unor amintiri,
gânduri, povești. Numește, pentru cuvântul „fir“, ce tip de sens are,
în secvențele de mai jos:
a) firul lung din caierul de in; b) firul poveștii;
c) firul vieții;

2. Observă, în fragmentele de mai jos, faptul că, ori de câte ori ne-
potul face referire la spunerea poveștii, aduce vorba și de fus. Care
crezi că este legătura între torsul firului de pe furcă și povestit?
• „Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul
lung din caierul de in.“
• „Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la
urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care
adormisem de atâtea ori.“
• „Când m-am deșteptat, bunica isprăvise caierul. Dar basmul?“ Nicolae Grigorescu
• „Avea o poală fermecată, și un glas, și un fus cari mă furau pe „Țărancă torcând“
nesimțite și adormeam fericit sub privirile și zâmbetul ei.“
20