Page 196 - romana_VI
P. 196
U6 Lectură
Topoarele luminau când cald, când rece, printr-o miș- va fi Solomonarul Ilie din Colonia Românească și sub
care a aerului care se simțea și se vedea în bolta plină niciun chip acest drum pe care îl urmează nu va fi nici
de stalactite a peșterii. Undeva în dreapta lui Ilie era strâmbat, nici întrerupt.
o toacă* uriașă din lemn de paltin, iar într-un cui atâr- Ilie a privit în sus. Tavanul nu putea fi văzut, pierdut
nau două ciocane mari din lemn de corn tăiat toam- printre stalactite, însă printr-un un scurt murmur de
na, când cornul era secat de sevă. Ilie încă nu înțele- uimire le dădu de știre tuturor că deasupra lor, din ne-
gea rolul ei pe peretele stâncos din dreapta lui, dar era gura întunecată a peșterii, din pădurea de stalactite,
convins că va afla curând. coborau ușor, deasupra băiețeilor, stele strălucitoare.
Spre ceilalți băieți din jurul lui aproape că nu pri- Oare licurici uriași să fie, se întreba Ilie? Sau poate
vea. Știa că solomonarii vor trăi în singurătate, fiecare chiar stele, stele strălucitoare, unele mai mici, altele
pe muntele lui sau sub muntele lui, așa că se ferea să mai mari, unele mai apropiate și altele mai îndepăr-
îi cunoască prea bine pe ceilalți. El nu se temea nici tate. Deasupra lui Ilie, însuși Luceafărul părea că s-a
de singurătate, nici de toporul pe care îl strângea cu pogorât. El îl privea strălucind deasupra lui și simțea
brațele lui micuțe și firave, brațe care, s-a gândit el, cum încet-încet o fierbințeală plăcută îi cuprinde ini-
aveau cândva să ajungă la fel de vânjoase și puternice ma și o stare nouă de fericire îl acoperă.
ca cele ale solomonarilor bătrâni. El știa foarte bine că Deodată, în liniștea peșterii, răsună glasul ca un tu-
nu va da greș, va reuși să stăpânească și norii, și grin- net al Maestrului Solomonar:
dina, și vântoasele. Nu se temea de nimic. Fiindcă el – Ilie din Colonia Românească, în picioare!
Moni Stănilă s-a născut în Tomești, județul Timiș, în 1978. A studiat teologie ortodoxă la Timișoara
și la Sibiu. Este poetă, dar a publicat, de asemenea, romanul Războiul solomonarilor și o biografie
ficțională a sculptorului Constantin Brâncuși, numită Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare.
Din 2010 trăiește la Chișinău, în Republica Moldova, unde, împreună cu poetul Alexandru Vakulovski,
organizează Cenaclul „Republica“, unul dintre cele mai influente cenacluri din țară. Școala solomo-
narilor este un text inedit.
EXPLOREAZĂ
Textul descriptiv literar în proză
1. Minijurnal de lectură: selectează, din șirul propus, trei stări identificate de tine în timpul lecturii. Explică
fiecare stare prin câte un enunț, scris pe un bilețel. Lipiți bilețelele pe tablă, citiți-le și găsiți asemănări între
opiniile colegilor.
uimire curiozitate încântare frică nerăbdare dorința de a învăța
2. Amintește-ți că textul descriptiv prezintă un cadru din natură, un fenomen natural, o ființă, un obiect,
prezentând părțile și trăsăturile sale componente. Care sunt aici cadrele din natură și personajul descrise?
3. În ce text ai mai întâlnit ca loc „marginea lumii“? Scrieți pe tablă, într-o schemă de tip ciorchine, cât mai
multe însușiri ale acestui tip de spațiu.
4. Identifică, în text, elementele unui spațiu neobișnuit, „de la marginea lumii“.
5. Transcrie:
a. două imagini cromatice care descriu locul de la „capătul lumii”;
b. o imagine cromatică și una dinamică ce descriu drumul prin peștera solomonarilor;
c. o imagine vizuală tactilă și una statică ce se referă la Solomonanță;
d. două imagini vizuale care îl descriu pe solomonarul bătrân.
194

