Page 42 - biologie_VI

40 FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE ÎN LUMEA VIE II

ALTE TIPURI DE HRĂNIRE ÎN LUMEA VIE
Termeni specifici
Organismele vii care nu-și pot produce substanțele hrănitoare prin
⚫ nutriţie heterotrofă, saprofi t, para- fotosinteză le procură din mediul în care trăiesc (organismele saprofite)

zit, bacterioze, micoze, zoonoze, plante sau din corpul altor viețuitoare (organismele parazite). Acest mod de nu-
carnivore.
triție se numește heterotrofă.
Nutriția heterotrofă saprofită

Este caracteristică organismelor care se hrănesc cu substanțe orga-
nice, de origine vegetală sau animală, din organismele intrate în des-
Știai că? compunere, prezente în mediul în care trăiesc. În grupa saprofitelor sunt

incluse numeroase bacterii și fungi.
... Căpușele se hrănesc cu sângele or-
ganismelor-gazdă, putând provoca lezi-

uni grave ale tegumentului, paralizii sau Observă și identifică!
pot transmite diverse microorganisme

care produc boli grave (tifosul, boala 1. Asociază fiecare organism din enumerare: ciuperca-de-câmp, mu-
Lyme). cegaiul verde-albăstrui, drojdia de bere, bacterii de putrefacție – cu ima-
… Sarcoptul râiei este un arahnid pa- ginea corespunzătoare dintre cele de mai jos.
razit microscopic, care își sapă galerii în 2. Apreciază importanța lor în viața omului.
piele, provocând apariţia scabiei (râiei),
boală contagioasă, care se poate răs-
pândi rapid.
… Tenia poate trăi în corpul omului și
15 ani, putând atinge 20 m lungime.
… Spre deosebire de prădători, pa-
raziţii nu își omoară gazda. Ei sunt mai 1. 2. 3. 4.
mici decât gazda, dar se reproduc cu o
viteză mai mare decât aceasta. Organismele saprofite sunt foarte importante în natură, unele des-

compun organismele moarte (bacteriile de putrefacție). Alte organisme
saprofite sunt comestibile (unele ciuperci) sau sunt folosite de către om

în panificație (drojdia de bere), pentru obținerea produselor lactate, a

conservelor (bacterii fermentative) și a antibioticelor (mucegaiul ver-
Vreau să știu mai mult! de-albăstrui), dar pot provoca și alterarea alimentelor (mucegaiul alb).
În lumea vie există și alte tipuri de Nutriția heterotrofă parazită
nutriţie. Unele bacterii își produc sub-
stanţe organice utilizând energie chimi- Organismele parazite se hrănesc cu substanțe nutritive din organis-
că rezultată din descompunerea unor mele pe care le parazitează și le îmbolnăvesc, prin producerea unor toxi-
substanţe din mediu – chemosinteză ne. Gazdele prezintă diverse semne de boală.
(nutriţie autotrofă), precum bacteriile
metanogene (produc gaz metan) și bac-

teriile feruginoase (produc rugină, care Observă și identifică!
astupă conductele de apă).

Vâscul și lichenii au nutriţie mixo- 1. Asociază fiecare organism din enumerare: tenie, cuscută, tăciunele
trofă. Vâscul, plantă semiparazită, face porumbului, bacilul Koch (bacterie) cu imaginea corespunzătoare.
fotosinteză, dar utilizează seva brută 2. Găsește o explicație pentru faptul că sunt considerate dăunătoare.
extrasă din arborele pe care crește.
Lichenii reprezintă o asociere perma-
nentă între două organisme care se aju-
tă reciproc – simbioză: alga verde face
fotosinteză și cedează o parte din hrană
ciupercii, care absoarbe apa necesară
în fotosinteză. 1. 2. 3. 4.