Page 16 - romana_VI

U1 Lectură

— Va să zică, nu era mic, mic de tot…
— Era mic, da’ nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise:
«Măria-ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul,
că nu știi care sunt ramurile unuia și care sunt ale
altuia; și când înfloresc nu știi care sunt florile unuia
și care sunt ale altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, în-
floresc, se scutură și mere nu fac. Măria-ta, să știi că
atunci când or lega rod ăști doi meri, împărăteasa
3
o să rămână grea și o să nască un cocon cu totul și
4
5
cu totul de aur»… Piticul se duse și împăratul alergă Nicolae Grigorescu, Bătrână din Brolle
în grădină, și căută, căută peste tot locul, până dete
peste ăi doi meri. Merii se scuturaseră de flori, că sub
ei parcă ninsese, dar rod nu legaseră. — Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
— De ce nu legau rod, bunico? Tresăream.
— Știu eu?… Dumnezeu știe… — A, nu… știu unde ai rămas… la-a-a… Zâna Florilor…
Era așa de cald… așa de bine în poala bunicii… o adi- Auzisem prin vis.
ere încetinică îmi răcorea fruntea… norii albi, alune- Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de
când pe cerul albastru, mă amețeau… închideam ochii. mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe
Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușu- o apă care curge încet, încetinel, încetișor…
rel firul lung din caierul de in. Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr
— Și se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buru-
merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să-i ude mereu; ienile în care adormisem de atâtea ori.
și i-a udat mereu; alții ziceau să le dea mai mult soa- — Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun…
re; și împăratul a tăiat toți pomii de jur împrejur. Și — Cel mai bun… îngânam eu, de frică ca să nu mă
merii înfloreau în fitece săptămână, și se scuturau, și fure somnul.
6
8
rod nu legau. Într-o zi veni la împărat o babă bătrână, — … ș-a luat o desagă cu merinde și a plecaaat…
bătrână și zbârcită, ca mine de zbârcită, și mică, mică, — … ș-a plecaaat…
ca tine de mică… — Și s-a dus, s-a dus, s-a dus…
— Ca moșu de mică? — … s-a dus, s-a dus…
— Da, ca moșu… — Până a dat de o pădure mare și întunecoasă…
— Atunci nu era mică de tot… — … întunecoasă…
— Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: — … de nu se vedea prin ea. Și acolo și-a legat ca-
«Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la lul d-un stejar bătrân, ș-a pus desagile căpătâi și a în-
Zâna Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, chis ochii ca să se odihnească. Și… pasămite pădurea
într-o câmpie de mușețel, și n-oi uda merii cu laptele cânta și vorbea, că era fermecată. Și… cum îi aducea
ei, merii nu leagă rod. Dar să te păzești, măria-ta, că șoapte de departe, de pe unde ea era ca un fum, împă-
îndată ce te-or simți florile, încep să se miște, să se ratul adormi, și dormi, și dormi…
bată, și multe se apleacă pe obrajii ei, și ea se deș- Când m-am deșteptat, bunica isprăvise caierul.
teaptă, că doarme mai ușor ca o pasăre; și vai de cel Dar basmul?
ce l-o vedea, că-l preface, după cum o apuca-o toane- Cu capul în poala bunicii, niciodată n-am putut as-
le, în buruiană pucioasă or în floare mirositoare, dar culta un basm întreg.
7
d-acolo nu se mai mișcă»… Avea o poală fermecată, și un glas, și un fus cari mă
furau pe nesimțite și adormeam fericit sub privirile și
3 a lega rod – a face fructe zâmbetul ei.
4 grea (adj.) – (aici) însărcinată
5 cocon (s.m.) (învechit) – fiu, copil
6 fitece (popular) – fiecare
7 pucios, -oasă (adj.) – urât mirositoare 8 desagă (s.f.) – traistă
14