Page 44 - istorie_VI

Capitolul II GENEZA SPIRITULUI MODERN

Reforma declanșată de Luther a dus la scindarea unității catolicismului, din
care s-au desprins bisericile protestante sau reformate. Ideile sale s-au răspândit în
apusul și nordul Europei. Doi predicatori, Jean Calvin și Ulrich Zwingli, au predicat
idei reformatoare și curând s-au născut alte culte protestante: calvinismul, zwin-
glianismul. Calvin a fugit din Franța în Elveția din cauza persecuțiilor religioase,
la Geneva introducând propriul regim teocratic autoritar. Ideea predestinării a
stat la baza calvinismului, deoarece Calvin credea că fiecărui om îi este stabilit
un destin de către Dumnezeu. Confesiunea calvină s-a răspândit în Franța, Anglia,
Ungaria, Transilvania etc.
În Anglia, reforma a cunoscut o serie de particularități: impusă de rege și
cabinetul său, se formează și aici o biserică națională de stat, numită anglicană.
Prin Actul de Supremație (1534), Biserica din Anglia este scoasă de sub autoritatea
papei, iar șeful suprem al bisericii devine regele. Biserica anglicană preia elemente
ale calvinismului.
Mișcarea Bisericii Catolice împotriva Reformei este cunoscută sub
numele de Contrareformă. Papalitatea a acționat aproape simultan cu răspândirea
protestantismului. Au fost înființate noi ordine călugărești cu scopul de a readuce
pe protestanți înapoi în rândurile credincioșilor catolici. Astfel, în 1560 papa Paul al
III-lea a înființat ordinul iezuit condus de Ignațiu de Loyola, răspândit din America
Jean Calvin (1509–1564) , reforma- de Sud până în Asia. Între 1545–1563 s-a organizat Conciliul de la Trento, care a
tor religios și scriitor francez. restabilit autoritatea Sfântului Scaun asupra Bisericii Catolice. Măsurile papalității
nu au dus la rezultatele așteptate. În urma Contrareformei catolicismul s-a menținut
în: Franța, Spania, Portugalia, Polonia, Peninsula Italică, o parte a statelor germane.
Biserica Reformată (Cal­
vină) din Cluj-Napoca a fost ridi-
cată de către călugării franciscani APLICĂM ÎMPREUNĂ
între 1486 și 1516, după ce au pri-
mit teren de la primarul orașului, Pornind de la resursele Sursa B
Ambrus Szabo. Mai este cunoscu- propuse, lucrați în echipe de „Inchiziția conta pe colaborarea po-
tă de către localnici și ca Biserica 4–5 elevi și rezolvați sarcinile porului în îndeplinirea sarcinii ei. Jurămin-
Reformată de pe Ulița Lupilor sau de mai jos: tele de credință citite periodic în biserici
Biserica Reformată Centrală. conțineau liste ale comportamentelor și
Sursa A cuvintelor după care se putea recunoaște
un posibil suspect. Credincioșii erau che-
mați să denunțe orice atitudine suspectă:
inchizitorilor le revenea sarcina să deci-
dă dacă se impunea începerea urmăririi.
Se poate ghici la ce a condus aceasta:
putea fi denunțat oricine, pentru orice
comportament, ceea ce era un bun prilej
de răzbunare pe dușmani. Nu e de mirare
că cei educați, savanții, gânditorii, au fost
principala țintă și că cele mai multe victi-
me ale Inchiziției au fost din rândurile lor“.
(Joseph Perez, Istoria Spaniei, adaptare)
1. Precizați din sursa B un motiv după
care se recunoștea un posibil suspect,
adept al protestantismului.
2. Realizați o prezentare digitală despre
Galileo Galilei și alți reprezentanți ai
Galileo Galilei imitat pe stradă, științei în Evul Mediu, care au fost per-
Barcelona, Spania. secutați de Inchiziție.
42