Page 110 - istorie_VI

Capitolul IV SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
Regina Victoria, 1859.
Thomas B. Kennington,
„Culmea sărăciei”, 1889.
Familie din Epoca Victoriană,
Statele Unite ale Americii,
cca 1885.
108
EPOCA VICTORIANĂ. LA BELLE ÉPOQUE
Cuceririle englezilor au fost stimulate de minele de diamante din Africa de Sud
și de cumpărarea acțiunilor Canalului Suez (deschis în 1869). Africa a ajuns în cea
mai mare măsură sub dominație engleză. În Oceania, englezii stăpâneau Fiji, Noua
Guinee, Noile Hebride și Borneo; în Asia – India era „perla Coroanei”; aveau statut
mai important Canada, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud.
OCEANUL I. Ellice
PACIFIC I. Solomon
Canada I. Gilbert Noile Hebride
Tokelau Nauru (M.B./Fr.)
I. Samoa
Niue Noua Guinee de V
I-le Amiralităţii
I-le Cook Honduras Hong Kong Arh. Bismarck I. Tonga
Borneo
brit. Birmania de Nord Papua I. Fiji
Pitcairn Sarawak Brune i Noua
Penang Zeelandă
6 Australia
4
OCEANUL St Lucia Gibralta r 1 Irak Indi a 5
Ceylon
PACIFI C Trinida d Georgetown Malt a 2 3 Bahrain Laccadive Christmas Tasmania
Guyana Brit. Kuwait Maldive I. Cocos I. Macquari e
Gambia Nigeria Suda n Socotra I. Auckland
anglo-egiptean Somalia Brit. OCEANUL
Sierra Leone Keny a Campbell
Cameru n INDIAN
Coasta de Au r Uganda Amirante
I. Falkland Ascension Togo Rhodesia Zanzibar Î. Mauritius (Île de France)
Teritoriul South Shetland Bechuanaland Tanganyik a Teritoriul
Antarcticii South Africa Nyassaland Antarcticii
Georgia
britanice South de S-V Swaziland australiene
Orkney Tristan
Sout h da Cunha Uniune a Basutoland
Sandwich
Sud-Africană
Posesiuni engleze înainte de sec. XVIII Mandate ale Societăţii Naţiunilor (1919-1922)
1 - Cipru 3 - Transiordania 5 - Insulele Nicobar
Achiziţii în sec. XIX şi la începutul sec. XX
2 - Palestina 4 - Insulele Andaman 6 - Federaţia Malaezia
Imperiul colonial britanic, între 1800–1930.
Epoca victoriană reprezintă perioada domniei reginei Victoria a Marii Britanii
(1837–1901), caracterizată pe plan extern prin evitarea conflictelor militare majore și
extinderea imperialismului colonial, iar pe plan intern prin îmbunătățirea condițiilor
de viață, ca urmare a sistematizării urbane, adoptării legilor de protecție socială,
invențiilor și inovațiilor. După expansiunea în Africa și Asia, s-au constituit marile
imperii coloniale englez și francez, Europa dominând lumea în toate domeniile.
Paralel, Statele Unite ale Americii și Japonia au cunoscut o dezvoltare fără prece-
dent și s-au afirmat pe plan extern. Astfel, a crescut rivalitatea dintre marile puteri
pentru dominație în lume.
Epoca victoriană se caracterizează și prin grija statelor moderne pentru
îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor: cresc preocupările pentru con-
fortul urban prin lucrări edilitare, ridicarea de edificii publice, canalizare, introdu-
cerea iluminatului, dezvoltarea transportului public. Învățământul primar a devenit
obligatoriu, s-au construit școli, universități, biblioteci și, paralel cu activitatea
sindicatelor, statele au adoptat legi care interziceau exploatarea copiilor, regle-
mentau ziua de lucru și asigurările de boală, bătrânețe și șomaj. Un contrast izbitor
era între viața de la oraș și viața de la sat, între modul de viață al celor cu posibilități
materiale și cei care locuiau în suburbiile orașelor, unde bolile făceau ravagii.
Se produce acum a doua revoluție industrială, bazată pe descoperirea unor noi
surse de energie: electricitate, gaze naturale, petrol. Noile invenții – oțelul, becul
electric, telefonul, automobilul, avionul, aparatul de fotografiat, cinematograful –
au dat un nou aspect vieții cotidiene, iar progresele din medicină au îmbunătățit
speranța de viață. Femeile se afirmă tot mai mult în viața publică, militând pentru
obținerea egalității în drepturi cu bărbații.