Page 74 - istorie_VI

Capitolul III SPRE O NOUĂ SOCIETATE

Viața cotidiană

Situația economică bună a fa-
miliilor burgheze le-a permis să
aibă servitori prin care să evite
sarcinile greoaie ale vieții cotidi-
ene. Educația copiilor a fost, de
asemenea, încredințată servito-
rilor, respectând strict „obiceiu-
rile bune”. Guvernanta, de Jean
Siméon Chardin. Stand de cărți pe Docul Saint-Michel, Paris. Gravură de epocă (1890).

Viața cotidiană înfățișează tabloul unei lumi în care societatea de ordine
(de stări), cu privilegiile sale aristocratice, a cunoscut atât apogeul, cât și
dezagregarea. Vechea nobilime era categoria superioară a acestei societăți
de ordine, care se bucura de privilegii juridice, de a purta arme, de a plăti
numai anumite impozite, de a ocupa funcții în administrație și armată. Noua
societate este bazată pe drepturi politice, juridice și economice, iar ierarhia
socială se bazează pe avere.
În Vestul Europei, dispariția marilor epidemii (ciumă, lepră) a condus la
dublarea populației. Progresele din domeniul medicinei și igienei au permis
creșterea duratei vieții și îmbunătățirea timidă a nivelului de trai. Orașul se
manifestă ca un dinamic centru economic, iar capitalele devin izvoare ale
modernității. Un loc aparte în peisajul orășenesc îi revine burgheziei. Ea se
Madame de Pompadour, secolul ocupă mai întâi de comerț și finanțe, dar este și proprietară de manufacturi
XVIII, portret de François Boucher, și ateliere. În orașe, pe lângă noii îmbogățiți, își duceau viața modestă și micii
1756. A jucat un rol decisiv în a negustori, muncitorii salariați, categorii semiurbane implicate în agricultură,
face din Paris capitala gustului și salariile însă erau foarte mici. Marea majoritate a populației era ocupată în
a culturii europene. Aduna în salo- agricultură (90%), dar productivitatea era slabă și țărănimea era împovărată
nul său o societate strălucitoare: de dări. Foametea a putut fi redusă datorită introducerii culturilor de porumb
Fontenelle, Helvetius, Marivaux, și cartof, dar se trăia în ritmul anotimpurilor și al sărbătorilor religioase. Exista
Montesquieu, Voltaire. A sprijinit un mare contrast între viața la țară și viața la oraș.
Școala fiziocraților, al cărei lider Familia a rămas elementul central în societate. Femeia, cu excepția mediilor
era François Quesnay, care a des- savante și aristocratice, trăiește în umbra bărbatului, acesta având dreptul
chis calea pentru teoriile liberalis- exclusiv la adoptarea hotărârilor. Doamnele din înalta societate găzduiau sa-
mului lui Adam Smith. A fost o apă- loanele de lectură, iar altele s-au remarcat în literatură, filosofie, matematică
rătoare a Enciclopediei franceze, (Olympe de Gourge, Emilie Du Chatelet).
pe care monarhia absolutistă a Viața cotidiană a fost transformată de răspândirea ideologiei iluministe și
încercat să o interzică. de afirmarea noilor principii, care au condus la izbucnirea revoluțiilor burgheze.
72