Page 68 - istorie_VI

Capitolul III SPRE O NOUĂ SOCIETATE
Ecaterina a II-a, țarina
Rusiei (1762–1796).
Frederic al II-lea, regele
Prusiei (1740–1786).
Maria Tereza, împărăteasa
Austriei (1740–1780).
Iosif al II-lea, împăratul
Austriei (1780–1790).
66
Absolutismul luminat
Inspirați de spiritul epocii, monarhii absolutiști au aplicat reforme pentru a pre-
întâmpina mișcările sociale, a menține puterea personală și a se afirma pe plan
internațional: Frederic al II-lea în Prusia, Maria Tereza și Iosif al II-lea în Imperiul
Habsburgic, Ecaterina a II-a în Rusia.
Aflați în fruntea unor puternice monarhii absolutiste, acești suverani s-au aflat
într-o permanentă corespondență cu iluminiștii francezi (Frederic al II-lea cu Voltai-
re, Ecaterina a II-a cu Diderot), într-un schimb de idei și soluții pentru a-și guverna
statele. Intervenția statului era esențială în concepția lor, ca urmare, au modernizat
legislația, au sprijinit economia, au îmbunătățit situația țărănimii, s-au preocupat
de educație, au sprijinit artele și literatura și au promovat toleranța religioasă. Nu
au acceptat, însă, împărțirea puterii politice, în consecință, absolutismul/despo-
tismul luminat a eșuat. Revoluția Franceză și influențele sale asupra concepției des-
pre guvernarea statului au stopat politica de reforme a monarhiei absolute.
În spațiul românesc, influențați de ideologia iluministă, domnitorii fanarioți
au înfăptuit reforme. Constantin Mavrocordat a desființat șerbia, a reformat
administrația și finanțele, și a întocmit un proiect de Constituție, publicat în „Mer-
cure de France”. Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea au întocmit
coduri de legi.
În Transilvania, aflată sub dominație austriacă, au fost aplicate reformele Mariei
Tereza și ale lui Iosif al II-lea. Spre exemplu, după Răscoala condusă de Horea, Cloșca
și Crișan, în 1785 împăratul Iosif al II-lea a desființat iobăgia. Românii ortodocși
au rămas în continuare lipsiți de drepturi și, drept urmare, reprezentanții Școlii
Ardelene au întocmit memoriul de revendicări Supplex Libellus Valachorum (1791).
Răspândirea ideilor iluministe în spațiul românesc
Prima petiție de revendicări a fost înain-
tată de liderii națiunii române din Transilva-
nia împăratului Leopold al II-lea, în 1791. Un
al doilea memoriu, mai detaliat și mai bine
argumentat, a fost înaintat un an mai târziu.
Între drepturile cerute se afla acela al inte-
grării românilor ca națiune de drept, alături
de celelalte națiuni, în Transilvania.
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae
(Petiția Valahilor din Transilvania),
pagina de titlu, Cluj, 1791.
Gheorghe Șincai și Petru Maior
sunt doi dintre reprezentanții de
vază ai Școlii Ardelene, mișcare
de emancipare politico-socială
a românilor din Transilvania,
care, în spiritul iluminismului,
au argumentat că românii
transilvăneni se trag direct din
coloniștii romani ai Daciei.