Page 32 - istorie_VI

Capitolul II GENEZA SPIRITULUI MODERN

În secolele XIV–XV Italia reprezenta o multitudine de state mici, conduse în
mod diferit. Existau republici aristocratice, ca Veneția, Genova, principate, ca
Milano, Ferrara, monarhii, ca Neapole, Sicilia. Fărâmițarea politică a avut un rol
important în evoluția economică, diversitatea socială și culturală.
Literatura în perioada Renașterii punea accent pe idealul antic de
frumusețe și natură, studierea clasicilor, mai puțin pe religie și Biserică.
Personalități ale Renașterii literare au fost: Dante Alighieri, Giovanni Boccaccio,
François Rabelais, William Shakespeare, Miguel de Cervantes.
Istoria și filosofia modernă au reprezentanți de seamă ca Francesco
Petrarca, Niccolo Machiavelli, Giorgio Vasari, Pico della Mirandola, Lorenzo
Valla, Erasmus din Rotterdam. În Transilvania, Țara Românească și Moldova
Umanismul s-a caracterizat prin opere cu caracter istoric sau religios scrise de
Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir.
Arta în perioada Renașterii a însemnat o întoarcere la Grecia și Roma
antică, punând accentul pe om și pe lumea în care trăiește. Reprezentanți
de seamă ai arhitecturii sunt Michelangelo Buonarroti, Filippo Brunelleschi,
Erasmus din Rotterdam Donato Bramante, iar în sculptură s-au remarcat Michelangelo Buonarroti și
(1466–1536), „Prințul Umanismului”, Donatello. Între reprezentanții picturii renascentiste sunt Leonardo da Vinci,
a influențat prin lucrările sale Europa Michelangelo Buonarroti, Sandro Botticelli, Rafael Sanzio, Tițian Vecellio.
secolului al XVI-lea. Opera sa care a
marcat posteritatea a fost Elogiul
nebuniei (1511), o critică la adresa APLICAȚII
claselor sociale și, mai ales, a clerului.

I. Citește cu atenție sursele A și B. Răspunde la următoarele cerințe:

Sursa A
„Mai întâi, grație studiilor și preocupării marelui Filippo Brunelleschi, arhi-
tectura a regăsit măsurile și proporțiile celor antici, atât în ceea ce privește
coloanele rotunde, cât și pilaștrii pătrați și ungherele rustice și îngrijite. Atunci,
mulțumită lui, au fost deosebite ordinele [arhitecturale] între ele și s-a manifes-
tat diferența care e între acestea; el a vrut să nu se execute construcții decât
după reguli, urmărind mai multă ordine și divizându-le cu cele mai bune măsuri.”
Dimitrie Cantemir, portret (Giorgio Vasari, Viețile celor mai de seamă pictori, sculptori și arhitecți)
apărut în prima ediție a operei
Descriptio Moldaviae (Descrierea Sursa B
Moldovei), 1716. „Mai de preț ca orice pentru viața noastră este ca teoria și practica să
Dimitrie Cantemir a fost dom- meargă împreună, atât pentru că arta – cu ajutorul științei – se îmbogățește
nitor al Moldovei (1710–1711) și un și se desăvârșește, cât și pentru că sfaturile și scrierile artiștilor învățați… dau
mare reprezentant al Umanismului rod mai bun decât vorbele sau lucrurile celor ce nu cunosc altceva decât o
românesc. Singurul român membru simplă meserie.”
al Academiei din Berlin. A petrecut (Giorgio Vasari, Viețile celor mai de seamă pictori, sculptori și arhitecți)
mult timp la Constantinopol, unde 1. Menționează din sursa A numele unui reprezentant al arhitecturii renas-
s-a dedicat studiului (cunoștea 11 centiste.
limbi). Opera sa științifică, recu- 2. Precizează din sursa A două elemente comune ale arhitecturii din perioada
noscută de personalități de talie Renașterii cu cea din Antichitate.
internațională, este caracteristică 3. Precizează, pe baza sursei B, de ce autorul consideră că este important
Umanismului. A scris Descrierea ca teoria să se îmbine cu practica.
Moldovei, Hronicul vechimei ro-
mano-moldo-vlahilor, Divanul, Is- II. Pe baza informațiilor din manual, dar și a altor surse (Internet), realizează
toria creșterii și descreșterii Curții câte o fișă biografică pentru doi reprezentanți ai Renașterii. Adaugă fișele
Otomane și altele. la portofoliul personal. Folosește modelul din sursa E.
30