Page 30 - istorie_VI

Capitolul II GENEZA SPIRITULUI MODERN

RENAȘTEREA:

GENEZA SPIRITULUI

MODERN, UMANISMUL

Renașterea a reprezentat o perioadă de dezvoltare culturală deosebită,
inspirată din Antichitatea greco-romană. Născută în Italia secolului al XIV-lea, și
apoi răspândită în Europa, în următoarele două secole, Renașterea a influențat
foarte mult istoria umanității, așa cum se întâmplase în „secolul de aur” al
culturii grecești.
Umanismul este o mișcare de idei născută în Europa Renașterii, care
situează omul în centrul tuturor preocupărilor. Adepții săi porneau de la con-
Francesco Petrarca (1304– cepția filosofului grec antic Protagoras: „Omul este măsura tuturor lucrurilor”.
1374), primul mare umanist. So- O serie de factori au stat la baza apariției Renașterii și Umanismului. Renaș-
netele sale aveau ca temă prin- terea a început în Italia, moștenitoarea civilizației romane antice, care benefi-
cipală iubirea naturii în cultura ro- ciase de creațiile culturii vechi grecești. Orașele italiene au devenit indepen-
mană antică. În lucrarea „Oameni dente de controlul regelui și al Bisericii Catolice. Familiile bogate de aici au
iluștri” realizează biografiile unor devenit protectoare ale artelor și au promovat studiul clasicilor, au împrumutat
personalități din lumea antică. bani fără să țină cont de reglementările Bisericii împotriva cămătăriei.
Din spațiul italian, Renașterea și Umanismul s-au răspândit în tot continentul
Johannes Gutenberg (cca european, inclusiv în Țările Române. Apariția tiparului a permis răspândirea
1398–1468), tipograf german. S-a rapidă a operelor umaniștilor. Până la începutul secolului al XVI-lea existau
aflat la originea utilizării sistema- 1500 de tipografii în peste 200 de orașe europene. S-au putut tipări astfel
tice a caracterelor mobile meta- opere scrise de autorii antici, dar și opere în limbile naționale. Tiparul a facilitat
lice; a inventat presa de imprimat producerea de cărți și circulația ideilor noi în statele europene.
și cerneala care permitea impri-
marea pe două fețe ale hârtiei. În Liturghierul lui Macarie (1508),
1455 a terminat de tipărit la Mainz tipograful sârb adus de domni-
(Germania) celebra Biblie latină, torul Țării Românești Radu cel
zisă și „Biblia lui Gutenberg”, dar Mare la curtea sa, este prima
și-a abandonat meseria din cauza carte tipărită în Țările Române.
datoriilor acumulate. Cu ajutorul Tiparnița lui Macarie a funcționat
financiar al arhiepiscopului de la Mănăstirea Dealu, lângă curtea
Mainz își va relua meseria . domnească de la Târgoviște.

Mănăstirea Dealu
28