Page 102 - istorie_VI

Edinburgh
DANEMARCA
Newcastle
IRLANDA
Bradford
Yor k
Manchester
Leeds
Sheffield
A
Nottingham
I
IM P ERI U L
S
REGATUL UNIT
U
Birmingham
R
P
AL MARII BRITANII
OLANDA
Berlin
POLONIA
ŞI IRLANDEI
Londr a
Leipzig
Cracovia
Anexată în
1845
1846
BELGIA
1846
HESSA
Praga
Köln
de Austria
LUX.
Frankfurt
REP. DE LA
CRACOVIA
BOEMIA
IM P ER I UL
Stuttgart
Paris
Kápoln a
Debrecen
1849
Viena
München
Buda
UNGARIA
NEUCHÂTEL
Pesta
AUS T RI A C
Şiria
ELVEŢIA
aug.
Custoza
1849
F RANŢ A
1848
Novar a
Timişoara
SLOVENIA
Veneţia
1849
Milano
Torin o
Goito 1848
CROAŢIA
Genova
Ferrara 1847
Parma
1847
Florenţa
IMPERIUL
TOSCANA
Francezi
STATELE
OTOMAN
BISERICII
REGATUL
Velletri
CORSICA
S PAN I A
PIEMONTULUI
Roma
ŞI
Neapol e
SARDINIEI
REGATUL
SARDINIA
CELOR
Spanioli
DOUĂ SICILII
Messina
Reggio 1847
Palerm o
Catania Napolitani R U S 1849 Ruşi
250 km
0
Capitolul IV SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
ALGERIA TUNISIA
Mişcări revoluţionare Edinburgh
înainte de 1848 Newcastle DANEMARCA STUDIU DE CAZ: A
Elveţia IRLANDA Bradford Yor k 1848 ÎN EUROPA
Manchester Leeds
Cantoane liberale Sheffield Nottingham A
REGATUL UNIT Birmingham R U S I IM P ERI U L
Cantoanele conservatoare AL MARII BRITANII OLANDA P Berlin R U S
Sonderbund (1845-1847) ŞI IRLANDEI Londr a Leipzig POLONIA
Cracovia
Ţări cuprinse BELGIA Köln HESSA 1845 Praga 1846 Anexată în
1846
de Austria
de revoluţie (1848) LUX. Frankfurt REP. DE LA
BOEMIA CRACOVIA Ruşi
Insurecţii (1848) Paris Stuttgart IM P ER I UL Kápoln a
Viena 1849 Debrecen
München Buda UNGARIA
Revenirea la chartism NEUCHÂTEL Pesta
(1848) ELVEŢIA AUS T RI A C Şiria
aug.
Custoza 1849
Revoluţia în Ungaria F RANŢ A Novar a 1848 SLOVENIA Timişoara
(1848-1849) 1849 Milano Veneţia 1849
Torin o Goito 1848 CROAŢIA
Genova Parma Ferrara 1847
1847
Florenţa
Francezi TOSCANA STATELE IMPERIUL
Reacţiunea BISERICII OTOMAN
REGATUL Velletri
1848 1849 S PAN I A PIEMONTULUI CORSICA
ŞI Roma Neapol e
SARDINIEI
Frontierele în 1815 REGATUL
SARDINIA Spanioli CELOR
Confederaţia Germană DOUĂ SICILII
Napolitani
Bătălii Messina Reggio 1847
Palerm o
Catania
0 250 km
ALGERIA TUNISIA
Mişcări revoluţionare
Revoluția de la 1848.
înainte de 1848
Elveţia
Cantoane liberale
Cantoanele conservatoare
Revoluția de la 1848 a În februarie, revoluția s-a declanșat la Paris, unde mulțimea s-a baricadat
Sonderbund (1845-1847)
Ţări cuprinse
cuprins majoritatea popoare- pe străzi și regele Ludovic Filip a fost detronat, proclamându-se Republica.
de revoluţie (1848)
lor europene, având atât cauze Societatea s-a divizat – dorind ordinea, burghezia și țărănimea au acceptat
Insurecţii (1848)
generale legate de dorința de alegerea lui Ludovic Napoleon Bonaparte ca președinte. La scurt timp, acesta
Revenirea la chartism
(1848)
progres și de înlăturarea abso- a devenit noul împărat Napoleon al III-lea. Revoluția a cuprins și statele ger-
Revoluţia în Ungaria
(1848-1849)
lutismului, cât și cauze specifice mane, iar la Berlin regele a fost nevoit să accepte o Constituție. Încercarea de
evoluției fiecărei zone a Europei. unificare realizată de Parlamentul de la Frankfurt a eșuat, deoarece regele Frie-
Reacţiunea
Pentru popoarele aflate sub stă- drich Wilhelm al IV-lea a refuzat coroana Germaniei unificate și a înfrânt toate
1848
1849
pânire străină, revoluția socială acțiunile revoluționare. Cu ajutor rusesc, și polonezii din zona Poznan au fost
Frontierele în 1815
s-a împletit cu cea națională, de- înfrânți. În urma revoluției, burghezia a obținut drept de a participa la guvernare
Confederaţia Germană
Bătălii
oarece realizarea unității politice și unele avantaje economice. Revoluția din Imperiul Habsburgic (Austria) s-a
și independența asigurau cadrul declanșat la Viena. În câteva zile a cuprins și pe unguri, cehi, polonezi, românii
necesar modernizării. din Transilvania, Banat și Bucovina. Conduși de Lajos Kossuth, ungurii s-au des-
Revoluția a izbucnit în spațiul prins într-un stat independent, au desființat iobăgia și au constituit o armată
italian în ianuarie. Poporul do- puternică. Impăratul Franz Joseph a promis libertăți și adoptarea unei Constituții.
rea atât afirmarea drepturilor și A restabilit ordinea cu sprijinul Rusiei, a reocupat zonele pierdute în Peninsula
libertăților democratice, cât și Italică. O armată franceză a pus capăt Republicii de la Roma.
eliberarea și unificarea teritori- În spațiul românesc, revoluția a avut un caracter unitar, prin obiectivele
ală. La Milano și Veneția trupele urmărite de programele revoluționare și prin colaborarea dintre lideri. Au fost
imperiale au fost alungate, iar la urmărite modernizarea după modelul Europei Occidentale și obiective precum
Roma a fost proclamată Republi- unirea Moldovei cu Țara Românească, într-un stat independent. S-au remarcat:
ca, sub conducerea lui Giuseppe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Al.I. Cuza, Nicolae Bălcescu, Ion C. Bră-
Mazzini. tianu, Simion Bărnuțiu ș.a.
100