Page 10 - istorie_VI

RECAPITULARE INIȚIALĂ

I. RECONSTITUIREA TRECUTULUI
l TIMPUL ȘI SPAȚIUL ÎN ISTORIE
l IZVOARELE ISTORICE – surse primare, secundare,
orale III. RELAȚIILE SOCIALE ȘI POLITICE
l Organizarea socială a diferitelor popoare în Preis-
II. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE torie, Antichitate și Evul Mediu
l Viața în Preistorie, popoare în Antichitate și Evul Me- Forme de organizare politică: orașe-state, regate,
diu, așezările, familia, religia imperii, polisuri, republica, monarhia medievală; regi-
l Economie și tehnologie, educație și artă muri politice: oligarhice, democratice

ACTIVITĂȚI DE INVĂȚARE ȘI DE CONSOLIDARE A CUNOȘTINȚELOR
A. ORDONARE ȘI LOCALIZARE ÎN TIMP ȘI SPAȚIU
I. Citește textul de mai jos, formulează și răspunde la întrebări fo- Cine?
losind schema stelară. Compară rezultatul cu cel al colegului!
„În anul 632 al erei noastre, Mohammed moare la Medina.
Avea șaizeci și doi de ani. De la vârsta de 40 de ani, în 610, Unde? De ce?
a devenit profet, atunci când a declarat, cu misiunea sa de
a răspândi credința într-un Dumnezeu unic, că era purtăto-
rul unui mesaj, Coranul... Se năștea o religie, islamul, care
căuta să destrame vechile legături tribale pentru a instaura
în locul lor o comunitate fondată pe reguli de viață indivi- Când? Cum?
duală și colectivă radical diferite.”
(Souleymane Bachir Diagne, Cum filosofăm în Islam?)

II. Pornind de la harta alăturată, rezolvă cerințele.
1. Numește statul din Antichitate care a stăpânit teritoriile din jurul
Mării Mediterane.
2. Menționează trei provincii din bazinul Mării Mediterane și două
din zona Mării Negre.
3. Menționează un popor aflat în prezent în Peninsula Balcanică,
moștenitor al tradițiilor antice.

B. UTILIZAREA CRITICĂ A SURSELOR ISTORICE ȘI A TERMENILOR DE SPECIALITATE PENTRU A DESCRIE ȘI A
EXPLICA EVENIMENTE ȘI PROCESE ISTORICE
1. Citește cu atenție documentele A și B și răspunde la următoarele cerințe.
A. „Forma noastră de guvernământ nu rivalizează B. „Atena număra un număr foarte mare de magistrați...
cu instituțiile altora. Nu-i copiem pe vecinii nostri, ci Aproape nu puteai face un pas...fără să întâlnești un
suntem un exemplu pentru ei. Este adevărat că suntem magistrat. Aceste funcții erau anuale; rezultă de aici
numiți o democrație, deoarece administrația se află în că aproape nu exista om, care să nu poată spera că
mâinile celor mulți și nu ale celor puțini. Dar în timp ce va exercita și el o funcție [...] Poporul atenian dorea ca
legea asigură dreptate egală tuturor în disputele lor fiecare problemă să îi fie prezentată [...] și să i se expună
particulare, este recunoscută și cerința de a fi cel mai argumente pro și contra. Oratorul, indiferent ce spune,
bun; și atunci când un cetățean se distinge în vreun poate întotdeauna să își termine discursul [...] În Sparta,
fel, el este preferat pentru funcții publice, nu ca un elocința nu este cunoscută [...]. Aici mai conduce încă
privilegiu, ci ca o răsplată a meritului său. Sărăcia nu aristocrația; ea are tradiții fixe, care o scutesc de nevoia
este o piedică, dimpotrivă, un om poate aduce beneficii de a dezbate îndelung [...].O aristocrație alcătuită din
țării sale, oricât de obscură ar fi condiția sa.” câțiva bogați apasă ca un jug de fier asupra celui mai
(Tucidide, Războiul peloponeziac, Discursul lui Pericle mare număr de spartani.”
despre democrație) (Fustel de Coulanges, Cetatea antică)

8