Page 3 - Latina_VII_brosura

Cine sunt autorII?

MARIA-LUIZA OANCEA este conferențiar dr. la secția de Filologie Clasică (Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice
și Neogreacă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine al Universității din București). Este specialist în sintaxă și morfologie greacă
veche, morfologie latină, civilizație greacă veche, mitologie greco-romană și didactica specialităților latină și greacă veche; autoare a

numeroase articole și volume de specialitate, șapte manuale de limbă greacă veche pentru liceele cu profil teologic, a tradus lucrări
din limba latină și din greaca veche. A fost membru în diferite comisii de inspecții în vederea susținerii gradului didactic I, în comisiile
de acordare a definitivatului și a gradului didactic II, în Comisia Naţională pentru Curriculum, Grupul de Lucru pentru Limba Greacă
Veche, MEC (2000, 2001, 2004–2006), în Comisia Naţională de întocmire a programelor analitice pentru gradele didactice (2001), în
Comisia de Organizare a Olimpiadei de Limbi Clasice, Faza Naţională, MEC (2002), în Comisia de Organizare a Olimpiadei de Limbi
Clasice, Faza Judeţeană, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (1995–2001). Profesor pregătitor al Lotului Olimpic Român
participant la Faza Internaţională a Olimpiadei de Limbi Clasice (Certamen Ciceronianum Arpinas), Universitatea din Bucureşti,
MEC, Buşteni (2000).

ELENA CHIRILĂ este profesor de limba latină, grad didactic II, în București, la Colegiul Național „Ion Neculce” și la Școala
Gimnazială „Nicolae Titulescu”; autoarea unor cărți și a unui curs practic de limba română pentru străini. În perioada 2017–2018
a predat cursuri de limba română pentru studenții străini. A fost membru în diferite comisii de jurizare, vicepreședinte în cadrul
comisiilor de organizare a olimpiadelor de greacă veche și latină (2014, 2024), în comisiile de elaborare și verificare a subiectelor
olimpiadelor de limbi clasice etc. A participat la diverse acțiuni și activități metodice, proiecte didactice, la activități și cursuri de
perfecționare. A elaborat și verificat pentru Centrul Național de Evaluare și Examinare al MEC subiectele de limbă latină întocmite în
vederea organizării examenelor de titularizare și de definitivare în învățământ (2005–2016).

ELEMENTE DE LIMBĂ LATINĂ • UNITATEA I • 7
ELEMENTE DE LIMBĂ LATINĂ • UNITATEA I • 7

24 • UNITATEA I • ELEMENTE DE LIMBĂ LATINĂ 2. Notați în dreptul fiecărui cuvânt latinesc forma românească moștenită, I. ELEMENTE DE LIMBĂ LATINĂ
identificând tipul de transformare fonetică suferită:
vesica
dentem
APLICAȚII factum lingua scandula Verborum heredium / „Moștenirea cuvintelor” ELEMENTE DE CIVILIZAȚIE GRECO-ROMANĂ ŞI DE CULTURĂ ROMANICĂ • UNITATEA II • 87
AD EXERCENDUM
1. Căutați în dicționar sensurile cuvintelor lati- ȘTIAȚI CĂ... l LECȚIA 1
nești panromanice din tabelul de mai jos. Notați
Geneza limbilor – limbă-mamă / limbă-fiică, relația dintre factorul istoric și
apoi pe caiet în dreptul fiecărui termen latinesc
AD PLURIMA SCIENDUM
forma moștenită în limba română:
cel lingvistic
Alfabetul latin: egipteni > fenicieni > greci > romani > alfabetul pe care îl
„l” întervocalic → „r”: solem → soare
NECESARUL OMULUI vestimentum • camisia • În limba română s-au produs următoarele schimbări ale fonetismului l LECȚIA 2
cuvintelor latinești moștenite.
calciamentum
folosim astăzi
„ct” → „pt”: noctem → noapte căderea consoanelor finale: l LECȚIA 3
florem → floare
„cl” → „ch(e)”: oricla → ureche „v” → „b”: corvus → corb Lexic: istoria cuvintelor, de la latină la limbile moderne
Elemente de flexiune în limba latină și în limba română (/ limbi romanice) –
a + „qu” și „gu” → „p”, „b”: aqua → apă
„gl” → „gh(i)”: ungla → unghie l LECȚIA 4
Îmbrăcăminte /
încălțăminte LEXIC LATIN ÎN ALTE LIMBI ROMANICE DIN ACEASTĂ UNITATE VEȚI ÎNVĂȚA:
analogii
→ să identificați elemente esențiale ale limbii latine în diverse contexte
DESCOPERIȚI!
limba latină și în limba română/alte limbi romanice/moderne
AD INVENIENDUM
După încheierea cuceririlor romane din vremea lui Traianus, Imperiul → să utilizați elementele lexicale și gramaticale într-o varietate de contexte, în
→ să identificați unele locuri, personaje, fapte, procese și concepte definitorii
despre administrarea unui teritoriu imens, stăpânirea romană trebuia să
anellus • circellus Roman devine singurul stăpân al bazinului mediteraneean. Fiind vorba → să identificați modele culturale clasice relevante pentru reprezentarea lumii Ruinele Băilor (Termelor) lui Caracalla
pentru civilizația romană
Băile publice (thermae) nu erau numai spații utile igienei per-
Podoabe dovedească fermitate, duritate și o extraordinară centralizare, pentru a → să integrați faptele de cultură și civilizație romană în actualitate
asigura unitatea statului.
sonale, ci și centre sociale unde oamenii se puteau întâlni, puteau
cucerite. Limba latină s-a impus în teritoriile cucerite mai întâi
discuta politică, citeau, făceau exerciții fizice etc. În incinta băilor
prin administrație și armată, apoi prin colonii romani veniți în
publice existau chiar și biblioteci. Băile romane erau impresionante
Ulpia Traiana
aceste regiuni din diferite părți ale Imperiului, care se înțelegeau
HRANĂ cena • farina Categoriile sociale care au contribuit la romanizarea teritoriilor Vizitați virtual (camera rece). Adeseori, erau împodobite cu mozaicuri, sculpturi
din punct de vedere arhitectural, prezentând diverse încăperi: cal-
Sarmizegetusa!
darium (camera fierbinte), tepidarium (camera caldă) și frigidarium
(„din afara zidurilor [Romei]”) și care influențau populația autoh-
și fresce. Astfel de băi publice necesitau un sistem sofisticat de
Hrană între ei în latină, primiseră pământuri în teritoriile extra muros atât apă caldă, cât și apă rece. La Roma, Băile Caracalla și Băile
tonă prin limba, legile și obiceiurile romane.
alimentare cu apă. Apeductele aduceau apă în oraș, iar băile, la
rândul lor, erau prevăzute cu instalații complexe pentru a furniza
ajutorul arhitectului său, Apollodor din Damasc, un complex de piețe, care cuprindea
lui Diocletian erau printre cele mai cunoscute.
circa 150 de magazine și birouri. Negoțul și toate tranzacțiile se făceau în limba
latină, pe care cei implicați erau nevoiți să o știe. Nu întâmplător, o zicală din epocă
LOCUINȚĂ casa • porta La începutul secolului al II-lea p.Chr., împăratul Traianus a construit la Roma cu gineri pricepuți, încorporând în structurile lor arhitectonice diverse
Arhitectura romană se caracterizează în general prin utilizarea
arcadelor, coloanelor și cupolelor. Romanii erau constructori și in-
saecula Romam/„O mie de drumuri duc peste veacuri oamenii la Roma”).
elemente arhitecturale, atât în scopuri estetice, cât și practice. De
Locuință spunea: „Toate drumurile duc la Roma” (în original, Mille viae ducunt homines per durabile. Moștenirea arhitecturii romane este vizibilă în numeroase REȚINEȚI!
MEMORA!
asemenea, romanii foloseau pe scară largă betonul (o invenție
romană extraordinară), permițând construirea de clădiri mari și
NATURĂ arhitecturale. √ Amfiteatele găzduiau mai cu seamă lupte de
structuri arhitecturale contemporane, întrucât modelele și tehni-
√ În teatre se organizau mai ales reprezentații
teatrale și spectacole muzicale.
cile inginerești romane continuă să influențeze și astăzi cutumele
vale simulate.
gladiatori, vânătoare de animale și bătălii na-
APLICAȚII
Cer, astru AD EXERCENDUM √ Cel mai impunător amfiteatru roman este Co-
caelum • luna • stella Pe baza celor învățate, rezolvați următoarele cerințe: √ Printre grădinile Romei antice, celebre erau
Maximus.
losseum. Mai vechi decât acesta era Circus
tempus • dies
Grădinile lui Sallustius de pe colina Quirinalis.
• noctem (Ac.) (< nox) 3. Ce material de construcție au inventat romanii? √ Băile lui Caracalla și Băile lui Diocletianus
1. Menționați corespondentul în limba română al cuvântului thermae.
erau cele mai importante băi publice romane.
2. Numiți principalele elemente arhitectonice folosite de romani.
√ Arhitectura romană se caracteriza prin utili-
Timp 5. Numiți întemeietorul primei biblioteci publice. √ Romanii au inventat betonul.
4. Numiți constructorul primului parc public.
zarea arcadelor, cupolelor și coloanelor.
6. Menționați biblioteca romană care a dăinuit până în secolul al V-lea.