Page 3 - educatie_plastica_VII_brosura

Cine sunt autorII?

Rita Bădulescu - profesor de arte vizuale Arte Vizuale la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești. A inițiat grupul „Educație
plastică”, administrat împreună cu coautoarele manualului, prin care promovează talentul nativ al copiilor, valorificat de profesorii
din țară în diferite activități școlare și extrașcolare, și în care sunt postate diferite materiale care sprijină profesorii debutanți. A

desfășurat numeroase acțiuni de susținere a predării educației plastice în școli în 2020 și 2022, demonstrând importanța educației
artistice prin petiții și memorii, solicitând sprijinul societății civile, al Asociației de părinți și al conducerii UAP. Are experiență la
catedră de peste 35 de ani în învățământul gimnazial, formal vocațional și la cluburi de artă. Este profesor metodist în cadrul ISJ
Prahova, autor a numeroase manuale școlare aprobate de Ministerul Educației, artist plastic profesionist, membru UAP.

Mădălina Gheorghe-Tănase - profesor de arte vizuale la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, doctor în estetică și
filosofia artei, cu o teză în domeniul educației prin artă cu titlul „Cunoașterea în artă. Educarea sensibilității estetice în școală”. Are
experiență la catedră de 20 de ani în învățământul gimnazial, formal vocațional și non-formal. Este formator la Primaria Municipiului
București - PROEDUS (Centrul de Proiecte și Programe Educative și Sportive), profesor mentor din 2018, artist plastic profesionist,

membru UAP.

Adriana Brăileanu - profesor de arte vizuale la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, doctor în estetică și filosofia artei,
cu o teză în domeniul artei copiilor cu titlul „Valoarea estetică a artei infantile”. Are experiență la catedră de 22 de ani în învățământul
formal vocațional. Susține un atelier în cadrul unui club de artă, unde lucrează cu elevi din învățământul de masă cu vârste între 6 și
14 ani. A activat ca metodist în cadrul ISJ Prahova, este artist plastic profesionist, membru UAP.

Liliana Marin - profesor de arte vizuale la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești. Are experiență la catedră de 14 ani în
învățământul formal vocațional și în învățământul gimnazial, activând și ca muzeograf la Muzeul „Nicolae Grigorescu” din Câmpina.
Este profesor mentor din 2020, artist plastic profesionist, membru UAP, în prezent, președintă a filialei UAP Prahova.

Studiul după natură Capitolul I 4 I
Redarea în perspectivă a liniei, a suprafeței și a volumului
Studiul după natură
8
Redarea în perspectivă a liniei, a suprafeței și a volumului
Studiul după natură

1. Perspectiva Capitolul III
.. Noțiuni introductive și istoric 4. Barocul Arta pe teritoriul României 65
a. Noțiuni introductive a. Prezentare generală
Capitolul I Priviți natura. Observați că vi se arată diferit, în funcție de locul în care
Studiul după natură vă a ați, de starea vremii, dacă e însorit ori dacă cerul este înnorat, în
funcție de anotimp, dacă e primăvară ori toamnă, sau chiar în funcție de
Ambele lucrări, Joseph Anton Koch, Mânăstirea franciscană și Paul
Cézanne, Mont Sainte-Victoire, reprezintă peisaje deschise, cu vegetație exemplu, foaia de hârtie), se realizează o reprezentare tridimensională
Perspectiva este metoda prin care, pe o suprafață bidimensională (de
Din punct de vedere istoric, barocul ocupă prima parte a sec. XVII. Din
26 Analiza unei imagini starea voastră su etească. în Transilvania,  ind întâlnite mai ales în arhitectură și în artele decorative,
punct de vedere artistic, in uențele barocului occidental pătrund mai mult
a unor corpuri din spațiu. Mai precis, felul în care unghiul de vedere din
bogată, cu orizontul închis de un lanț muntos.
locul în care vă a ați modi că formele reale. Pe măsură ce se depărtează
dar începând cu a doua jumătate a sec. XVII și continuând în sec. XVIII.
Joseph Anton Koch, Mânăstirea franciscană
de noi, obiectele par că se micșorează, liniile paralele par a se uni într-un
Stilul baroc a fost adoptat în cel mai scurt timp în Transilvania, unde a
până după anul 1700.
Este o compoziție statică, în care există mai multe planuri de adâncime;
coexistat cu formele arhitecturii renascentiste, apreciată în această zonă
Primii care și-au propus să redea natura așa cum se vede au fost grecii
imaginea este scenografică, construcția mânăstirii este strategic
antici. În Grecia antică, teatrul era una dintre artele cele mai complexe,
Fi. 1 Cstelul Fontinebleu (interior).
tip Vauban, cu șapte bastioane.
Pătrunderea barocului în spațiul transilvan s-a realizat pe două căi. Pe de
foarte apropiată de forma pe care o cunoaștem azi. Pe fundalul scenei
În prima linie a compoziției, pictorul așază un grup de personaje care
o parte, datorită Bisericii Catolice, care a ridicat numeroase clădiri, mai ales
sugerează destinația clădirii reprezentate, iar în planurile secundare
 Peisajul are ca subiect mânăstirea, iar natura din jur o pune în valoare. punct de pe orizont, iar culorile obiectelor se schimbă. austrieci și italieni în orașe precum Timișoara, Cluj, Sibiu, Blaj. Pe de altă Fig. 34 Cetatea de la Alba Iulia, cu plan de
catedrale, pentru realizarea cărora a chemat numeroși arhitecți germani,
efectul de perspectivă se obținea prin studiul naturii și prin deformările
 așezată în plan secundar, pentru un efect de ansamblu. erau pictate imagini de mari dimensiuni care creau iluzia realității, iar
parte, barocul a pătruns în Transilvania datorită stăpânirii habsburgice,
statul  ind direct interesat de realizarea de noi construcții.
Gama cromatică este predominant caldă, cu intenția de a reda culoarea
b. Arhitectura barocă
locală. Verdele este încălzit prin amestecuri de culori apropiate sau prin
 peisajul creează un ritm de benzi orizontale care dă echilibru observate cu ochiul liber. Acest tip de reprezentare se numește „perspectivă
scenogra că“.
Frescă din interiorul
Clădirea mânăstirii este desenată în detaliu, deși contrastele valorice
compoziției. Fi. 3 catedrala greco-catolică din Blaj.
mormântului
Principalele edi cii religioase în stil baroc sunt biserica mânăstirii iezuite
Perspectiva aeriană se vede în contrastul dintre planurile apropiate în
 trecerile  ne către culorile pământului. fronului Nebmun.
din Cluj, Domul din Timișoara, catedrala romano-catolică din Oradea și
culori calde și contrastante și planurile depărtate care se grizează și
În cadrul arhitecturii civile s-au construit palate în centrele urbane
Modelajul pensulației este foarte  n, pictura trăiește prin subiect și
 sunt subtile. Bánff y din Cluj. Fig. 35 Domul romano-catolic din Timișoara.
importante, dar și pe domeniile nobiliare. Cele mai importante construcții
prin atmosferă. Peisajul larg, impresionant, cu munți și păduri este
sunt palatul episcopal din Oradea, palatul Brukenthal din Sibiu și palatul
 se nuanțează spre culori reci, violacee, din ce în ce mai deschise. decorate cu elemente baroce.
Barocul este prezent la cetatea forti cată în plan stelat de la Alba Iulia,
construită după modelul creat de inginerul militar Vauban. Porțile sunt
 unul dintre subiectele preferate în pictura romantică și, respectiv, în Transilvania.
tematica autorului.

Palatul Bánffy este cea mai importantă construcție barocă din
 cu capiteluri ornamentale.
Fațada este ritmată pe toată lungimea cu ajutorul pilaștrilor decorați
 Este prezent motivul lanțului, care este speci c barocului.
Fi. 2 Tommso Msccio, Sfânta Treime.  mitologice.
Baza acoperișului este decorată cu șase statui reprezentând personaje
Ferestrele au ancadramente pro late care se închid în ornamente care
 Intrarea în palat este în rezalit, adică pro lată față de linia fațadei, Fig. 36 Catedrala romano-catolică din Oradea.
Baluștrii sunt folosiți și la balconul clădirii.
imită balustradele formate din mici stâlpi decorativi numiți baluștri.
 ind destul de amplă, iar deasupra se a ă un balcon de tip lojă.
Observați
Renașterea și barocul se manifestă în Țările Române doar la nivel de influență.
Caracteristicile celor două stiluri nu se regăsesc la fel de puternic ca în restul Europei, sunt
preluate selectiv și adaptate tradițiilor locale în arhitectură și în decorațiile arhitecturale.
Fi. 76 Joseph Anton Koch, Mănăstirea franciscană, detliu (stân), interl (drept). Arhitectura barocă românească denotă simplitate și nu prezintă decorațiuni excesive. Fig. 37 Palatul Bánffy din Cluj.