Page 91 - istorie_VI

APLICAŢII

II. Analizează sursele A și B și răspunde la cerințe:

A. Factorii care au favorizat B. Raport adresat țarului Rusiei
declanșarea Revoluției industriale Nicolae al II-lea, de către ministrul
în Anglia (sec. al XVIII-lea) de finanțe Witte, 1899
l schimbările din agricultură, Războiul „În sistemul actual de relații interna-
civil de la jumătatea scolului al XVII- ționale politice și economice, o
lea creaseră condițiile pentru libera țară agricolă care nu are o industrie Bateria și camera de control din
dezvoltare a economiei proprie, suficient de dezvoltată prima stație de iluminat electric a
l țăranii au migrat către orașe, oferind pentru a satisface principalele nevoi lui Edison (Manhattan, 1882).
mâna de lucru ieftină manufacturilor ale populației cu produsele muncii
l mentalitatea de tip liberal încuraja casnice, nu își poate considera puterea
inițiativa de nezdruncinat... Anglia, Germania,
l sistemul politic permitea afirmarea Statele Unite, înainte de a deveni puteri ȘTIAI CĂ...
individului influente în politica internațională, au
l resursele proprii (sau aduse din plantat și dezvoltat industria în țările
colonii): fier, cărbune lor, cu eforturi susținute și cu un sistem
l invențiile și inovațiile cuprinzător de măsuri.”

1. Menționează pe baza sursei B două spații istorice și secolul desfășurării eveni-
mentului.
2. Precizează pe baza sursei A un factor social care a favorizat revoluția industrială.
3. Transcrie din sursa B două motive pentru care trebuie dezvoltată industria.
4. Cunoscând forma de organizare politică a fiecărui stat menționat în sursele A și
B, exprimă o opinie în legătură cu întârzierea declanșării Revoluției industriale în
Rusia.
œ România a participat la
Impactul revoluției industriale asupra vieții oamenilor Expoziția universală de la Paris,
Marile orașe au atras oameni și capital. Dominate de industrie, activități comerciale din 1900? În ciuda decalajului față
și bancare, orașele au devenit din ce în ce mai aglomerate, implicând intervenția de Occident, au fost organizate
autorităților pentru lucrări de sistematizare urbană, care să îmbunătățească viața patru pavilioane demonstrând
locuitorilor. apartenența la civilizația europea-
Creșterea rapidă a populației a fost în egală măsură factor favorizant și consecință nă. S-au obținut 1090 de premii,
a creșterii economice. La nivelul societății, aristocrația și marea burghezie, a căror iar România a fost pe locul 10 între
forță economică se baza pe proprietatea asupra pământului, au pierdut teren în cele 41 de țări participante.
fața burgheziei industriale, comerciale, bancare. Paralel, s-a ridicat o clasă de mij-
loc puternică, având valori și credințe proprii (medici, avocați, jurnaliști, profesori,
ingineri, funcționari). A crescut constant și numărul muncitorilor industriali, în DICŢIONAR
favoarea cărora s-a adoptat o legislație a muncii care asigura repaosul duminical,
ziua de lucru de 8 ore, a creat sistemul de pensii pentru vârstă, boală sau invaliditate.
Numărul crescut al celor implicați în viața politică a dus la apariția de organizații Capital – bani
profesionale (sindicatele) și politice (partidele muncitorești). La sfârșitul secolului Insalubritate – dăunător pentru
al XIX-lea au avut loc descoperiri care au modificat și viața cotidiană a oamenilor: sănătate, neigienic.
mașina de cusut, bicicleta, becul, telefonul, automobilul, avionul. Revoluția industrială – procesul
Explozia științei și tehnicii a fost însoțită de evoluții remarcabile în gândirea și de trecere de la munca manu-
exprimarea oamenilor. Artiștii sfârșitului secolului al XIX-lea părăsesc atelierul în ală la mașinism; omul suprave-
favoarea lucrului în aer liber. Deși natura sau viața cotidiană sunt temele preferate ghează și întreține mașinile.
ale lui C. Monet, É. Manet, A. Renoir, E. Degas, P. Cézanne, Van Gogh sau Paul Sistematizare – referitor la orga-
Gauguin, ei impun un nou curent artistic, impresionismul. Libertatea de creație nizarea spațiului de locuit și a
artistică este o expresie a noului tip de mentalitate creat de societatea industrială. așezărilor urbane și rurale.
89