Page 61 - geografie_VI_l

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° I. K olguev 50° 60° A
70° O C E A N U L A R C T I C Capul Nord M. Barents
C V f. Narodnaia S ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
Cercul Polar Arctic
1895
Vulc. Hekla i Peciora M
I 1491 e I
i Pen. K ola u
60°
T I. Islanda M a r e a a v Torne ă Mezen Colinele n A
T iman
n a M. Albă ț 1. Analizând harta alăturată, identifi-
N N o r v e g i e i d i l v i
I-le Feroë n u a Dvina de Nord i cați și notați:
A a
c s n K ama
S n Golful Botnic U – oceanele și mările înconjurătoare;
L i L . Onega
I-le Shetland i i d C â m p i a r
T 2470 ț i n n L . L adoga a – câte 3–4 exemple de munți, podi-
n i c e n l
A a I-le Hebride I-le Orkney u e a Golful Finic șuri și câmpii;
t M P c E u r o p e i K ama
i 1343 M a r e a ă
r V f. Ben Nevis S c Volga Volga – 4–5 fluvii sau râuri;
L B t i
N o r d u l u i a l Podișul d e E s t – 5–6 exemple de vârfuri, cu altitu-
e I. Irlanda Daugava Valdai
U l I. Marea Pen. Iutlanda B Podișul Ural
- 1041 M a r e a
50° Britanie Volgăi dinile lor;
N I Podișul
Elba N o r d - E u r o p e a n ă Colinele Central – 4–5 exemple de peninsule;
A 621 Tamisa C â m p i a Bielorusiei Rus Don
Marea Mânecii Str. Calais Volga – 2 exemple de vulcani activi;
E Weser 1142 Oder Vistula P rec as pic ă
1602 Podișul Doneț – 2 exemple de lacuri;
Rin
Pen.
C Bretagne Main Pod. Nipru Don
Sena
L oara Boemiei Podolic Bugul de Sud Podișul
O M Donețului C âm pi a Marea Caspică – 3–4 exemple de strâmtori;
Dunărea 2654 - ț i i Nistru
C. Finisterre Golful Vienne A l p i T isa C Prut M. Azov – 5–6 exemple de insule.
Biscaya Masivul 1885 M - ț i i Câmpia a
Pen.
5642
2648 Garonne Central V f. Mont Blanc Drava Panonică Mureș V f. Moldoveanu Crimeea V f. Elbrus M -ți i C auc az 2. Descrieți pe scurt Europa, doar pe
4807
r
Ron Pad C âmpia R omână
M-ții Cantabrici
Sava
p
Duero
2544 a ț i
40° M -ți i P i ri P Olt Dunărea M a r e a N e a g r ă baza elementelor reprezentate pe
V f. Durmitor
2592 Ebro 3404 nei G. L ion M. L igurică e n . M - ț i i D i n a r i c i
C. Roca Tejo
P e n. I b e r i c ă M - ț i i A p e n i n i 2522 M-ții Stara Planina
M. Marmara Str. Bosfor
Guadiana I. Corsica I (Balcani) hartă. Utilizați exemple dintre cele
I-le Baleare M a r e a t a l P e n . B a l c a n i c ă de mai sus.
Marea Adriatică
Guadalquivir I. Sardinia i
Cordiliera Betică 3478 c ă V f. Olimp Str. Dardanele
2911
C. Tarifa T i r e n i a n ă A S I A
Str. Gibraltar M a r Marea Marea Egee
e a Vulc. Etna I o n i c ă
3323
Pen.
A F R I C A I. Sicilia Pelopones
−200 0 200 1000 2000 peste 2000 m M I. Malta t e r I. Cipru 0 200 400 600 800 1000 km
e d i I. Creta a n ă
Harta de mai sus redă substratul mediului natural european. Este denu-
mită, frecvent, harta fizică a Europei, deși nu cuprinde toate elementele
fizico-geografice ale continentului.
Pe această hartă distingem:
– altitudinile formelor majore de relief, cu câteva exemple de vârfuri;
– denumirile unor unități de relief mai întinse;
– fluviile, râurile și lacurile mai mari, precum și denumirile lor;
– mările, oceanele, strâmtorile, golfurile, insulele și peninsulele mai mari, Erupția unui vulcan în Islanda
cu numele acestora;
– linii geografice (meridiane și paralele) mai importante;
– vulcani activi (în mod selectiv);
– continente și regiuni înconjurătoare;
– scara (grafică), care permite măsurarea unor distanțe;
– scara înălțimilor, cu rol de legendă a hărții.
Insula Creta
APLICAȚII
1. Precizați dacă pot fi identificate pe harta de mai sus zonele de climă, ȘTIAȚI CĂ?
vânturile, precipitațiile și temperaturile medii.
2. Cum pot fi presupuse zonele de climă? Punctele extreme ale Europei sunt:
3. Pot fi identificate tipurile de vegetație? – în nord, Capul Nordkyn, la 71,08º
4. Se pot identifica, în mod direct, state și orașe? lat. N (aproape de Capul Nord);
5. Enumerați care sunt, după opinia voastră, două elemente principale care – în sud, Capul Tarifa, la 36º lat. N;
se observă pe hartă. – în vest, Capul Roca, 9º31’ long. V;
Atenție! – în est, Munții Ural, la 66º23’ long. E.
Utilizând o hartă, trebuie să precizați, oral sau în scris, doar elementele re- Față de aceste puncte extreme ale
prezentate pe aceasta. Activitatea poate fi denumită „lectura hărții”. Această continentului propriu-zis, există câteva
lectură fidelă a hărții nu trebuie să conducă la prezentarea unor elemente și insule care aparțin Europei, dar sunt si-
fenomene care nu sunt reprezentate. tuate la exterior.
59