Page 14 - geografie_VI_l
P. 14

Capitolul 1


                                          REPERE ALE CUNOAȘTERII

                                          TERREI – DE LA MARILE

                                          DESCOPERIRI GEOGRAFICE


                                          LA EXPLORAREA MODERNĂ

























                                                     Harta lui Eratostene

                                          Momente ale cunoașterii Terrei
             OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
                                             Cele mai vechi cunoștințe asupra lumii le aveau locuitorii din Mesopotamia
         Observați harta de mai sus și, pe  (mil. V–IV î.H.) și din China (mil. al III-lea). În Mesopotamia se foloseau hărți,
       baza acesteia, precizați:          tabele și era descris orizontul apropiat al orașelor principale, iar chinezii
       –  continentele și regiunile cunoscute  utilizau câmpul magnetic și busola.
         în acea perioadă;                   Construcția piramidelor din Egiptul Antic (mil. II–I î.H.) se baza pe cunoș-
       –  denumirile unor mări, oceane, in-  tințe de matematică, astronomie, tehnologie, dar și de geografie.
         sule, munți și fluvii.              În Grecia, apoi în Imperiul Roman cunoștințele de geografie se extind.
       –  Comparați această hartă cu hărți  Herodot („părintele istoriei”), în sec. al V-lea î.H., arată utilitatea geografiei
         mai noi, care redau aceeași întin-  pentru explicarea istoriei. Aristotel (sec. al IV-lea î.H.) demonstrează forma
         dere. Precizați două deosebiri și  sferică a Pământului și explică legătura dintre latitudine, climă și populație.
         două asemănări între acestea.    Eratostene (sec. al III-lea î.H.), considerat „părintele geografiei”, a utilizat
                                          pentru prima dată termenul de geografie. Acesta a realizat o măsurare exactă
                                          a circumferinței Pământului și a construit o hartă a lumii cunoscute atunci.
                                             În Imperiul Roman, Strabon (sec. I î.H.) elaborează o amplă lucrare enci-
                                          clopedică referitoare la lumea din acea vreme (Geographica) și Ptolemeu
              TERMENI SPECIFICI           (sec. al II-lea) fixează, cu ajutorul coordonatelor geografice, peste 4 000 de
                                          locuri (Geographia).
       GIS – Global Positioning System, sistem   În Evul Mediu (sec. XI–XIV), geografi și exploratori arabi descriu teritorii și
       global de localizare prin sateliți și unde
       radio; are aplicații numeroase, în orien-  fenomene noi (de exemplu, zonele climatice), iar Asia Centrală este străbă-
       tare și în deplasarea zilnică.     tută de Marco Polo (la începutul sec. al XIV-lea). Ca mijloc de navigație sunt
       Portulan – hartă maritimă din Evul Me-  folosite portulanele. Vikingii ajung în Groenlanda și în insula Terra Nova, dar
       diu, în care erau reprezentate țărmurile,   descoperirile lor au rămas neutilizate pentru europeni.
       datele importante pentru navigație, ca-  În timpul Renașterii (începutul sec. al XV-lea), este transcrisă și tipărită
       racteristici ale porturilor și liniile imagi-  Geographia lui Ptolemeu, care devine timp de două secole principala lucrare
       nare de orientare.                 de acest fel, iar harta lui, cea mai cunoscută reprezentare a lumii cunoscute.
       12
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19