Page 94 - geografie_VI_l

Capitolul 3

Italia (Republica Italiană)

8° 10° P. Brenner 12° 14°
) )( ( A U S T R I A
A
I
}
E
Alpii Lombardiei
E L V L. Maggiore ) )( ( Bolzano 3342
46° M. Cervino L. Como Trento Alpii Dolomitici Vf. Marmolada Udine 46°
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI A 4807 4478 Alpii Pennini t o SLOVENIA
) )( (
Vf. Mont Blanc n t Bergamo Brescia Vicenza n e
Treviso
) )( ( o Novara L. Garda e Câmpia Vene]iei Trieste
1. Analizați harta, localizați și precizați: } Alpii Graici Torino Milano L o m b a r d i a V Vene]ia
Verona
m
G. Vene]iei
– cele două insule mari ale Italiei; N ) )( ( Vf. Monviso Tanaro Piacenza Padova C. Maestra CROA}IA
Pad
– două unități de relief; 3841 e Alessandria M - Parma Ferrara L. Comacchio
C â m p i a P a d u l u i
Genova
– două râuri; A P. Tenda )( ) ( i P Savona E m i l i a - R o m a g n a Bologna M
Modena
]
Ravenna
) )( ( Alpii Maritimi
La Spezia
G.
– trei mări înconjurătoare; 44° R Genova 2165 i Rimini a 44°
Vf. Cimonei
Prato
– cinci dintre cele mai mari orașe; MONACO San Remo Pisa Arno Floren]a SAN MARINO
r
(Firenze)
F Livorno e
– cele două state interioare. L i g u r i c \ T o s c a n a Ancona a
A
2. Explicați de ce Veneția este un oraș p 16° 18°
Tibru
unicat. M a r e a I. Elba U m b r i a Vf. Corno A d
Perugia e
3. Explicați, pe baza celor învățate, ro- I-le Toscane L Terni n Grande Pescara r i
2914
A
lul poziției Romei în Imperiul Roman. 42° I. Corsica (Fr.) a Tibru b r i a t i 42°
t
4. Precizați unde au locuit etruscii. VATICAN Roma u u z z n 1055 C. Gargano c \
i
Latina m i i Campobasso Foggia
Str. Bonifacio Bari
DATE GENERALE G. Asinara Olbia G. Gaeta C a m A p
Napoli p
Alghero Sassari M a r e a I. Ischia Vezuviu a Bradano u l
Suprafața: 302 073 km (loc 71) I. Sardinia Tirso G. Napoli 1277 Salerno n Potenza Taranto i Lecce
2
a
i
40°
Populația: 58,9 mil. loc. (loc 25) 40° Oristano 1834 I. Capri G. Salerno a 2271 G. Taranto
Pen. Salentino
Densitatea populației: 195 loc./km 2 Flumendosa Vf. Dolcedorme C. Santa
Maria
Sporul natural: – 0,2‰ Carbonia T i r e n i a n \ a di Leuca
Campidano
Capitala: Roma Cagliari I. Ustica i r C a l a b r i e i \
C. Carbonara
8°
Populația urbană: 71% C. Teulada 10° I-le Lipari 926 b Catanzaro i c
Organizarea administrativă: Stromboli Str. Messina A p e n i n i i a a l n
C
20 de regiuni istorico-geografice 38° Trapani Palermo I. Sicilia Messina Reggio di o 38°
Orașe: Milano, Torino, Napoli, S i c 1979 l 3340 Etna Calabria I
i
i
a
Palermo, Florența, Bologna 0 45 90 135 180 225 km Marsala Salso Catania
Agrigento a
0 200 1000 3000 peste 3000 m Siracusa e
I. Pantelleria r
ȘTIAȚI CĂ? a
12° 14° C. Passero M 16° 18°
Italia, ca stat, s-a format relativ
târziu (între 1859 și 1870), prin unirea 1. Mediul natural
succesivă a diferitelor provincii, sub
influența regatului Piemont–Sardinia. – Italia este formată din trei părți:
De aceea, organizarea administrativă a. Italia continentală (Alpii și Câmpia Padului), în nord;
actuală păstrează denumirile unor re- b. Italia peninsulară (Peninsula Apeninică sau Italică);
giuni istorice de rezonanță: Piemont, c. Italia insulară (Sardinia, Sicilia și alte insule mai mici).
Lombardia, Toscana, Umbria, Liguria, – Unitățile principale de relief sunt: în nord, Munții Alpi și Câmpia Padului,
Emilia-Romagna, Lazio, Campania, în centru, Munții Apenini.
Puglia, Calabria, Sicilia, Sardinia. – Există și vulcani activi: Etna, în Sicilia, care erupe frecvent; Vezuviu (nu a
mai erupt de mult timp) și Stromboli (pe o insulă).
– În Munții Alpi se află lacuri glaciare (Como, Garda și Maggiore), formate
TERMENI SPECIFICI pe văile ocupate de ghețari în timpul epocii glaciare. Padul (Po) este cel
mai întins bazin fluvial al Italiei, cu afluenți din Alpi și Apenini. Prin Florența
Apeninic – referitor la Munții Apenini; trece râul Arno, iar prin Roma, Tibrul.
Peninsula Italică este denumită și Pe- – Clima și vegetația mediteraneene predomină, dar în nord există climă
ninsula Apeninică. continentală și montană.
92